Răspuns:
Tristă e viața cînd ciripitul păsărilor e acoperit de zgomotul maşinilor, cand soarele nu ma mai poate incalzi ca si odinioara din cauza aerului poluat. Dar cel mai trist este cand vreau sa ma hranesc cu apa si in loc de prospetime primesc un amestesc poluat care nu imi prieste si imi face frunzele sa nu mai creasca la fel de mari. In orice clipa ma pot astepta sa ma usuc. Imi doresc sa vina ziua cand voi fi din nou un nuc strasnic si fericit si sa privesc orizontul cu speranta zilei de maine.
