Răspuns:
Călătorie de placere
Explicație:
Era o zi torida de iulie. Soarele parca se straduia sa topeasca tot asfaltul din jurul meu iar acesta riposta, aruncand valuri inabusitoare de aer fierbinte inapoi.
O zi numai buna sa te refugiezi la malul marii sub o umbrela, cu o carte pe ochi. Cu pasi repezi, mergeam catre cea mai apropiata plaja. Ma oprește o voce stinsa, parca venind dintr-o alta dimensiune:
-Stiti cumva unde gasesc aceasta adresa?
Ma uit pe hartiuta si observ ca este vorba despre un hotel, deloc aproape de locatia noastra
-Am idee, dar este destul de departe...
-Vai! Taxiulmetristul a spus ca m-a lasat la locatie dar eu nu vad niciun hotel. S-o fi incurcat... Murmura ea, in timp ce fruntea i se increti. "Ce ma fac? Unde gasesc eu acum hotelul?" parea ca isi spune in gand, in timp ce, cu mana facuta palnie, certeta zarea.
M-a cuprins un sentiment de mila fata de biata cucoana Anica, pur și simplu nu o puteam lasa acolo. Plus ca vocea cu care m-a oprit, părea ca e a bunicii mele.
Mi-am zis: "Azi, ma plimb cu bunica mea de împrumut. Am sa-i ascult povestea si am sa ma bucur de fiecare moment asa cum nu am reușit sa fac cu bunica mea adevărată. Și ne-am plimbat, am găsit hotelul, și am continuat aventura. De câte ori nu m-am regăsit în trăirile ei... Și Soarele s-a rușinat și si-a retras razele sub o perdea fina de nori, ca să nu ne încurce. Mereu voi rămâne în gând cu aceasta memorie a unei zile toride, perfecta pentru o plimbare de plăcere cu o companie atemporala.
-Mulțumesc, mamaie! Nu știu ce ma făceam fără tine; veni ca din cer, de la bunica mea finalul zilei.
-La revedere, bunico! Aștept cu nerăbdare următoarea călătorie.
