👤

va rog seriozitate
Scoateti toate verbele din textul dat


S-a deșteptat prisaca din poiană
Subt uriașul clopot de azur,
Și sună tot cuprinsul dimprejur,
De-ai spune că o harfă-eoliană
E aninată undeva de-un ram...

De-ar fi să stai nesigur la răscruce,
Căci pretutindeni murmurul l-auzi,
Asemeni unui tainic călăuz,
Te cheamă, te îmbie și te duce,
Fără să vrei, al florilor parfum...

Poiana pare-o uriașă floare,
Ce schimbă curcubeie de culori,
Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori,
Din care ies scîntei rătăcitoare
Ce se aprind în aer și dispar.

Ca niște temple în miniatură
Ce ar serba un cult misterios,
În raiu-acesta-atîta de frumos
Lăsat anume parcă de natură,
Stau albii stupi subt streșinele lor.
 
Neobosite-aleargă în lumină
Albinele zburînd din loc în loc,
Acum se-nclină-un fir de siminoc,
Acum se-nalță galben-o sulcină,
Și mursa-n aur se preschimbă-ncet.

Dar iată că pe-un urdiniș apare
Aleasa între-atîtea mii de vieți,
Și trîntorii amanți de soare beți
Simțind imperioasa ei chemare,
Tresar prelung din somnolența lor.


Răspuns :

S-A DEŞTEPTAT prisaca din poiană

Subt uriașul clopot de azur,

Și SUNĂ tot cuprinsul dimprejur,

De-AI SPUNE că o harfă-eoliană

E ANINATĂ undeva de-un ram...

De-AR FI SĂ STAI nesigur la răscruce,

Căci pretutindeni murmurul l-AUZI,

Asemeni unui tainic călăuz,

Te CHEAMĂ, te ÎMBIE și te DUCE,

Fără SĂ VREI, al florilor parfum...

Poiana PARE-o uriașă floare,

Ce SCHIMBĂ curcubeie de culori,

Dar NU- I o floare, ci SUNT mii de flori,

Din care IES scîntei rătăcitoatoare

Ce SE APRIND în aer și DISPAR.

Ca niște temple în miniatură

Ce AR SERBA un cult misterios,

În raiu-acesta-atîta de frumos

Lăsat anume parcă de natură,

STAU albii stupi subt streșinele lor.

Neobosite - ALEARGĂ în lumină

Albinele ZBURÂND din loc în loc,

Acum SE-NCLINĂ-un fir de siminoc,

Acum SE-NALŢĂ galben-o sulcină,

Și mursa-n aur SE-PRESCHIMBĂ-ncet.

Dar IATĂ că pe-un urdiniș APARE

Aleasa între-atîtea mii de vieți,

Și trîntorii amanți de soare beți

SIMŢIND imperioasa ei chemare,

TRESAR prelung din somnolența lor.

S-a deșteptat prisaca din poiană

Subt uriașul clopot de azur,

Și sună tot cuprinsul dimprejur,

De-ai spune că o harfă-eoliană

E aninată undeva de-un ram...

De-ar fi să stai nesigur la răscruce,

Căci pretutindeni murmurul l-auzi,

Asemeni unui tainic călăuz,

Te cheamă, te îmbie și te duce,

Fără să vrei, al florilor parfum...

Poiana pare-o uriașă floare,

Ce schimbă curcubeie de culori,

Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori,

Din care ies scîntei rătăcitoare

Ce se aprind în aer și dispar.

Ca niște temple în miniatură

Ce ar serba un cult misterios,

În raiu-acesta-atîta de frumos

Lăsat anume parcă de natură,

Stau albii stupi subt streșinele lor.

 

Neobosite-aleargă în lumină

Albinele zburînd din loc în loc,

Acum se-nclină-un fir de siminoc,

Acum se-nalță galben-o sulcină,

Și mursa-n aur se preschimbă-ncet.

Dar iată că pe-un urdiniș apare

Aleasa între-atîtea mii de vieți,

Și trîntorii amanți de soare beți

Simțind imperioasa ei chemare,

Tresar prelung din somnolența lor.

Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactați cu încredere. Așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista dumneavoastră de favorite!


En Studentsy: Alte intrebari