Mesajul operei literare lirice ”Balul pomilor” apartinand lui Dimitrie Anghel surprinde perspectiva deosebita a poetului ce percepe subiectiv realitatea pe care o modeleaza original in creatia ce subliniaza frumoasa si metaforica diferenta a pomilor conturati prin limbajul proaspat si inedit al figurilor de stil si al imaginilor artistice. Astfel, acesti pomi devin in lumina alba a lunii niste cavaleri care danseaza incet-incet menuet lasandu-si “grelele mantii albe”, ce sugereaza caderea florilor albe, pentru a se putea misca mai usor, dar cand apare soarele acesti se intorc la “banalii pomi din gradina mea pe care ii cunosc prea bine”.
In concluzie, aceasta diferenta de perspectiva asupra pomilor din gradina eului liric semnifica unicitatea naturii in sclipitoarea si magica luminii a lunii ce o metamorfozeaza intr-un adevarat bal metaforic al tuturor elementelor telurice, dar aceasta minunata si speciala imagine a temei naturale prin “sticla” luminii lunii redevine banalul vietii cotidiene in sclipirea soarelui, insemnand intr-un mod unic diferenta de opinie asupra lumii inconjuratoare in functie de anumite trasaturi ale elementelor celeste ce ne impresioneaza.
