formuleaza 2 idei principale din fiica florilor



,,A trăit odată o fată săracă,fără mumă și fără tată.Fata era frumoasă,cu părul de aur și fața mândră ca soarele.Pe unde pășea, pe- acolo crștea iarba și înfloreau bujorii și trandafirii.Și tot ce rămânea în urma ei era numai miros și flori cât vezi cu ochii.
A trecut cică pe acolo împăratul și a văzut-o cu ulcioarele la fântână;cum a zărit-o,i-a căzut fata la inimă,s-a îndreptat spre dânsa și i-a zis:
-Fetițo,știi că-mi ești dragă și vreau să-mi fii mireasă!
-Vai de mine și de mine,cum se poate una ca asta?Eu sunt o fată săracă și sunt singură pe lume,numai cu mine și cu Dumnezeu!
-Chiar de-asta îmi place de tine și vreau să ne cununăm;să se mire lumea și țara de frumusețea și bunătatea ta.
Nu după multă vreme,sosi împăratul cu nuntașii să-și ia mireasa și,pe unde mergea,creșteau bujori și trandafiri.Calea era lungă și se văzură deodată în neguri,de-ți dădeai cu degetele-n ochi.Deodată, s-aprinsă pe cer un Luceafăr și le lumină calea până la palatele de cleștar ale împăratului.
După ce s-a isprăvit nunta,a trimis-o împăratul să se plimbe cu bunică-sa și verișoară-sa.Vizitiul le-a dus undeva,într-o pădure frumoasă,cu cerbi și căprioare,cu licurici și păsări cântătoare.
Au intrat mai adânc în pădure,până ce s-au ademenit după fragi și cuiburi de păsări,apoi bunică-sa a zis:
-Las-o și pe verișoara ta să încerce rochia de mireasă.Să vedem cum o să-i stea!
-Se poate,verișoară,să nu-ți dau eu rochia mea de mireasă?Poftim!
Și i-a dat rochia.Atunci,bunica și verișoara au pus mâna pe ea,au legat-o și au aruncat-o într-o groapă plină cu urzici.Țipa biata împărăteasă,dar ce folos,cine să-i vie în ajutor?
Când se întoarse vizitiul,împăratul văzu că,pe unde trecea trăsura cu verișoara nevestei,căci ele semănau ca două floricele,iarba se pălea și trandafirii se ofileau.
-Măi,ce să fie asta?își zise împăratul.Nu este lucru curat!”

Mersi!!!!