Cu cine mă sfătuiesc, cui mă plâng atunci când mi-i greu? Cui sa-i spun ,când mă doare sufletul? Cui sa-i spun, când văd atâta răutate pe fetele oamenilor? Oamenii trec nepăsători pe lângă tine . Nimeni nu te întreabă dacă te doare ceva, dacă ai probleme, dacă ai ce mânca, dacă ai cu ce te îmbrăca. Dacă râzi, asta nu înseamnă că ești bine. Poate maschezi o nesuferinta, pentru a nu atrage mila oamenilor. Sau poate acesta e modul prin care încerci sa faci față unei situații. Totuși, cineva trebuie sa existe. Cineva trebuie sa fie și pentru mine. Cineva căruia sa-i pese de durerile mele. Da, este! Este mama, lumina ochilor mei. Ea este, și va fi tot timpul lângă mine, indiferent de situație. În fața ei, îmi pot striga durerea, pentru ca știu ca mă va înțelege.
