Într-o zi de școală , diriginta clasei propune un plan de activități pentru săptămâna liberă ce va urma , unul dintre ele ar fi vizitarea muzeului din alt oraș , toți ne-am entuziasmat și am ales sa pornim in drumeție spre muzeul foarte cunoscut de către toți , deoarece acolo era cea mai frumoasă pictura , Mona Lisa.
Toți colegii mei erau pasionați de alte tablouri expuse dar eu vroiam sa vad tabloul care mi se părea cel mai misterios și interesant "Mona Lisa" .
Și uite că am ajuns , la intrare era un paznic care verifica daca suntem trecuți pe lista de turiști . Odată intrați înăuntru ,era ca un tărâm neexistent , o comoara ascunsă și nemaivăzută .
Am făcut turul dar eu tot nu am apucat sa vad tabloul meu preferat așa că am decis sa merg în căutarea lui .
Mergând câteva holuri mai în fata vad tabloul înconjurat de un advertisment "Nu Atingeți" , supărat că nu pot să îl ating , când dau sa plec de acolo cineva mă strigă din spate , mă uit dar nu vad pe nimeni , deodată îmi mut privirea către tablou și văd că acesta vorbește .
M-am întors la el și cu un amar îmi spune :
-Ajuta-ma să ies din acest muzeu , oamenii nu mă plac , tot timpul când trec pe langa mine nici macar nu vor să mă atingă .
După uimirea mea că acel tablou vorbește , supărat de sentimentele pe care le avea tabloul incep sa îi explic :
-Oamenii te adora dar nu te pot atinge pentru că este interzis , și eu vroiam sa te ating , dar dacă aș fi făcut asta , cine știe ce s-ar fi întâmplat .
După câteva minute mă strigă însoțitorul care mă caută disperat , uitandu-ma spre tablou cu un chip de fericire că i-am zis de ce oamenii nu îl atinge și de acum va fi fericita , îi promit că mă voi întoarce să o revăd .
Mă trezește mama sa merg la școală de unde sa merg la muzeu , observ că Mona Lisa cea care vorbise cu mine din tablou a fost doar un vis dar eu cred in vise și sigur și astăzi va fi la fel .
