Răspuns :
Răspuns:
Buna!! eu am ales cerinta II
Stau acum singurel pe bancă lăsat în urmă de cel cu care am petrecut un întreg an.
Nu-mi vine să cred cât de repede a trecut timpul! Îmi amintesc cu drag prima data la începutul clasei a VII a cand un copilaș plin de viață și rumen în obraji,m-a răsfoit pentru prima dată. Iar acum mă aflu pe banca goala în care nu mai stă niciun elev,alături de scumpii mei prieteni.
Îmi aduc aminte cu drag tot anul școlar petrecut cu posesorul meu,Rareș,olimpicul clasei la limba și literatura română,de când l-am văzut cum mă răsfoia cu drag mi-am dat seama că vom fi prieteni buni! Îmi imaginam cum o să îl ajut să se pregătească pentru concursurile și olimpiadele școlare la limba și literatura română! Eram de nedespărțit! și colegii lui Rareș nu prea erau de acord... Îl priveau ca pe un tocilar bun de nimic care stă numai cu nasul în cărți,ceea ce nu era adevărat. Rareș era un băiat cu un mare talent la fotbal,acesta având antrenamente în fiecare zi! Totul era așa frumos...bine spus era...
Nimeni nu știa că ziua de azi va aduce așa o tragedie cu ea...Rareș era la ora de limba și literatura română,soarta a făcut ca Rareș să fie singurul din clasă care și-a făcut tema. Colegii săi l-au batjocorit toată ziua și îl porecliseră :"tocilarul orașului" . Sigur,pentru mulți dintre voi nu ar părea o insultă așa mare,însă pe Rareș l-a tulburat profund. De atunci copiii îl evitau,nu îl mai invitau pe stradă și nici nu se mai uitau la el.
Durerea simțită de Rareș s-a reflectat mai bine acasă,când acesta a început să verse râuri de lacrimi și să regrete că are note așa bune. Pe mine un biet manual din foaie subțire și veche m-a aruncat direct sub pat într-un întuneric apăsător. Ce n-aș fi dat ca să-l fac să se simtă mai bine. Ajunsesem să mă învinovățesc profund pentru cele întâmplate lui Rareș,însă în zadar...
El a devenit un băiat singuratic care nu mai învăța nimic,nu își mai făcea nicio temă și nu mai răspundea la fiecare oră. Începuse să intre în anturaje dăunătoare și să facă chestii groaznice doar pentru a fi acceptat de ceilalți și ca să nu-l mai strige "tocilarul". Bineînțeles că eu tot sub pat zăceam,auzeam toate chestiile acestea din certurile pe care le avea cu mama lui,aceasta fiind foarte dezamăgită de Rareș,iar partea tristă era că el știa.
Într-o zi am onoarea de a ieși de sub pat,Rareș mă pusese în ghiozdan,abia așteptam să ajung la școală! Îmi imaginam că vrea să ne împăcăm și că o să fim iar cei mai buni prieteni! Ajungem la școală și doar îl văd cum ne pune pe toți pe banca în care ne-am făcut amintiri tot anul,însă ceva era diferit..el plecase și atunci mi-am dat seama că mă abandonase,capitolul din viața noastră s-a sfârșit,m-a lăsat în urmă.
Explicație:
Nu am apucat să număr cuvintele! sper să mă fi încadrat în numărul de cuvinte cerut!
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactați cu încredere. Așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista dumneavoastră de favorite!