Desigur! Iată un fragment din "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă:
"Pe când eram eu mic și neputincios, iar mama și tata nu prea mă pridideau, adică de obicei mă trimiteau la bunică-mea, să mă plimb și să mă hrănesc pe acolo."
Și un fragment din altă operă literară, "Moara cu noroc" de Ioan Slavici:
"Și tânărul Moș Costache, cu copiii săi la piept, pleca spre noua lui moară, spre noua sa viață. În față mergea fetița cea mică, ținându-se de mâna lui, ca o floare albă în lanul de spice galbene. Pe urma lui mergea băiatul cel mai mare, cu ochii lui negri și părul creț, îndesat într-un căciulă, și în urma lor se auzeau pașii ușori ai fetiței celei mari, care ducea în brațe un buchețel de flori de câmp."
