2 Comparați viziunea biblică asupra genezei cu viziunea cosmogonică indi- anǎ prezentată mai jos. ,,În imnul cel mai cunoscut al Rig Vedei (X, 129), cosmogonia este prezen- tată ca o metafizică. Poetul se întreabă cum a putut să iasă Ființa din ne-Fiinţă, deoarece, la început, nici Dincolo «de acesta nu mai exista nimic altceva». «La început, tenebrele ascundeau tenebrele», dar căldura (provocată de asceză, tapas) a dat naştere «Unu»>-ului , - «învăluit de vid>> (se poate citi: înconjurat de Apele primordiale). Din acest germene («) se dezvol- tă Dorința (kama), și aceeași Dorință «a fost sămânța dintâi (retas) a Conștiinței (manas)». [...] «Sămânța dintâi» s-a divizat apoi în «sus» şi în «jos», într-un prin- cipiu masculin și într-unul feminin. Dar , adică creația feno- menală, rămâne o enigmă. Zeii s-au născut după, deci ei nu sunt autorii creației lumii. [...] Axioma unei Ființe Supreme incognoscibile - «Unul», «Acesta>> - care transcende deopotrivă, atât pe zei, cât și Creația, va fi dezvoltată în Upanisade şi în anumite sisteme filozofice. [...] Să reținem această idee, capitală pentru speculația indiană ulterioară: conștiința ca şi Universul sunt produsul dorinței procreatoare (kama)." (Mircea Eliade, Cosmogonii și metafizică, în capitolul IX din Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I)
3 Observați ce idei şi ce metafore dezvoltă Lucian Blaga, pornind de la vizi- unea cosmogonică din filozofia indiană, pe care o cunoştea foarte bine. ​