„Pe uliţi, umbre sure cum e pruna, Și peste case, ca pe-o undă moale, Păşeşte noaptea-n mlădieri domoale, În păr c-o floare de răsură: luna. Uitucă-şi pierde salurile grele Prin ramurile pomilor bătrâni, Și frântă peste margini de fântâni Din palme-i lunecă-n adânc mărgele. Cu liniștea se ia de mână-n munţi Și ascultă cum viața suie-n ierbi, Apoi către-un izvor, c-un cârd de cerbi Pornește pe cărări, cu pași mărunți. La stână stă de vorbă cu ciobanii, Târziu se culcă strânsă sub o zeghe Pân-ce cocoși-i strigă, stând de veghe, Că zorii-şi zornăie în rouă banii."
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactați cu încredere. Așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista dumneavoastră de favorite!