Răspuns:
În poemul "Cântec" de Zorica Lațcu, se exprimă dorința profundă a poetului pentru frumusețea și puritatea naturii, asociată cu sentimente de iubire și spiritualitate. Poemul începe cu o dorință pentru o primăvară eternă, simbol al regenerării și frumuseții veșnice. Se face referire la flori care nu se ofilesc niciodată și la o mireasmă rară, sugerând ideea unei naturi paradisiace și perfecte.
Continuând, poetul își exprimă dorința de a se bucura de frumusețea unei zile care nu va avea niciodată un sfârșit, a unui răsărit veșnic. Acest aspect al poemului poate fi interpretat ca o dorință de eternitate și perfecțiune, sugerând un ideal de viață fără de sfârșit și fără de păcat.
În final, poetul exprimă dorința de a vedea înflorirea unei mlădițe care simbolizează iubirea fără durere și păcat, suggerând ideea unei iubiri pure și nealterate de trecerea timpului sau de aspecte negative.
Ultimul vers al poemului sugerează dorința poetului de a păși într-o lume de vis, de adevărată iubire, alături de persoana iubită și de a experimenta o stare de fericire și armonie absolută.
Poemul este plin de simboluri și sugestii spirituale, evocând idealuri și dorințe ce depășesc planul realității cotidiene și al vieții obișnuite, accentuând frumusețea și trecerea firească a timpului.
