Răspuns:
Coana Chirița, soția răzeșului Bârzoi, încearcă, prin toate mijloacele, să devină un personaj important al vieții mondene. Folosindu-se de mijloace uneori hilare, femeia încearcă să-și promoveze soțul într-o funcție importantă, cea de ispravnic. Și cum singura „armă” a unor persoane modeste din punct de vedere intelectual de a-și croi drum în elita socială o reprezintă banii, Chirița reușește să-și atingă scopul.
Mai mult, pentru a spori averea familiei, femeia pune la cale o căsătorie din interes între fiul său, Guliță, și Luluța, nepoata Chiriței rămasă orfană, dar care deține o avere consistentă. Cum calitățile fizice, comportamentale și intelectuale ale lui Guliță nu sunt pe măsura așteptărilor Luluței, aceasta din urmă face totul pentru a evita un mariaj cu singurul băiat al Chiriței și frate al celorlalte două odrasle, Aristița și Calipsița. Mai mult, tânăra orfană nutrește o dragoste profundă pentru Leonaș, un bărbat frumos și educat.
Din păcate, povestea de dragoste a celor doi pare a fi sortită eșecului. Folosindu-se de toate mijloacele, Chirița intervine și dejoacă fiecare tentativă a lui Leonaș de a se întâlni cu Luluța. Au loc trei încercări ale lui Leonaș de a-și vedea iubita. Mai întâi, tânărul se deghizează în vizitiu și cu ajutorul unui cadou consistent pentru Bârzoi intră în casa ispravnicului. Chirița descoperă conspirația și îl înlătură pe Leonaș. Tânărul nu renunță la visul de a-și împlini dragostea și se deghizează într-un ofițer, care-și caută o gazdă pentru a locui o bucată de vreme. Și această încercare se soldează cu un eșec.
A treia și ultima tentativă este cu noroc. Leonaș se deghizează într-o actriță de teatru și intră pe sub pielea coanei Chirița. Complimentele pseudo-artistei o îmbunează pe doamna Bârzoi, iar tânărul amorez reușește să-și atingă scopul printr-o mutare genială. Acesta o convinge pe Chirița să organizeze o petrecere în care să anunțe logodna fiului său Guliță cu Luluța, nepoata sa.
În plin eveniment, Leonaș își declină identitatea și anunță că este noul ispravnic. La auzul acestei vești și sub amenințarea tânărului că toate abuzurile familiei Bârzoi (cadouri, bani primiți) vor fi demascate, coana Chirița acceptă să-i ofere mâna Luluței.
Explicație:
sper ca te-am ajutat
Actual I
Opera Chirita in Iasi de Vasile Alecsandri incepe cu actul intai in care aflam prezenta Chiritei in caleasca asteptand la bariera sa intre in targ. Ea este intampinata de un slujitor ce doreste sa-i afle numele pentru a il trece pe catastif. Cucoana , dupa o scurta cearta cu slujitorul voieste a ii zice numele ei si a copiilor dar acestea fiind dificile de tinut minte slujitorul le va scrie gresit pe catastif el repetandu-le "Crita Gurulita Lapsita si Rastita Branzoi".
Tocmai ce trecura de bariera Caleasca se impotmoleste in zapada. Chirita isi cearta feciorul ca nu vroia sa ajute la dezapezirea calestei si ii ordona tigancii sa coboare jos. Aceasta facand inadins sparge cutia Chiritei alunecand pe gheata.
Chirita ii cauta pe surugii iar in cautarea ei aluneca pe gheatza strigand "Valeu". Fetele ei auzind fug si ele sa vada unde a cazut mama lor dar supriza cad si ele.
Scena a II-a ii prezinta pe cei trei straini Bondici Pungescu si un neamt cu orga intrand in Iasi. Ei dau nume gresite slujitorului de la intrare.
Venea dinspre Roman unde jucase carti iar unul din ei trisand au fost nevoiti sa plece pentru a-si ascunde urma. S-au hotarat sa ramana o vreme in Iasi pana se vor linisti lucrurile.
In scena a-III-a ni se prezinta de la inceput dezamagirea Chiritei deoarece ii fugise surugii si nu reusea sa-i mai gasesca. Ea a reusit sa dea peste cei doi straini Pungescu si Bondici care s-au prezentat ca fiind spatari si aga. Cei doi s-au oferit sa o ajute pe cucoana conducand-o pe ea si pe fiicele ei la gazda asigurand ca totul va fi bine cu trasura.
