Răspuns:
Sub lumina lunii, în adâncul codrului,
Înfloră nuferi galbeni, un spectacol minunat.
În sufletul meu răsună un dulce dor,
În timp ce stele strălucesc pe cerul înstelat.
Privesc în oglinda lacului limpede,
Unde se oglindește frumusețea nopții.
Cu versurile mele, în univers mă pierd,
În poezia ce se naște în tăcere și învoi.
Luna veghează în tăcere și mister,
Codrul ascunde povești și secrete adânci.
În inima mea, răsare un dor sincer,
Ca niște stele ce luminează în noapte cu avânt.
Așa că lasă-mă să călătoresc prin cuvinte,
În lumea magică a poeziei și a viselor.
Cu luna, codrul și nuferii galbeni,
În căutarea acelui dor care mă îndeamnă mereu să zbor.
