Răspuns :
Cel mai probabil, preotul le plătește ziua de muncă.
Textul ne spune că:
- „Numaidecât în primăvară luă un țigan, îl puse să frământe imală și-și lipi casa.”
Asta înseamnă că preotul l-a angajat, pentru că nu putea să-l ia de undeva pur și simplu.
Apoi:
- „Popa iarăși luă om, îl trimise să taie spini și pari, bătu parii în pământ, puse spinii printre pari și gardul fu gata.”
Iarăși, a „lua om” înseamnă a-l angaja și a-l plăti pentru munca depusă.
Al treilea pas a fost:
- „Marcul Florii Cucului, vecinul popii, avea un plug cam stricat... dar plug, iar Mitru Cătănaș, vecinul lui Marcu, avea doi boi slabi și un cal spetit. Popa, Marcu, Mitru, boii și calul împreună munciră o zi de dimineață până seara; locul fu arat și semănat cu păpușoi.”
Deși nu se precizează, contextul ne conduce spre ideea că și aceștia au fost remunerați pentru ziua de muncă.
În final:
- „Cozonac Clopotarul se prinse să fie slugă la popa”
„A se prinde să fie slugă” înseamnă că era plătit că să ajute la treburile zilnice din gospodărie.
Singurul care îl ajută pe preot fără a fi plătit în mod special este Marcu, dar și el are un interes material:
- „Înainte de Rusalii, părintele a gătit un car de lese, cu care avea să meargă la târg, și Marcu știa foarte bine că, dacă popa vinde lesele, și el va să aibă sărbători bune. I-a fost ajutat popii câteva săptămâni, și lucrul totdeauna îi aduce folos celui ce-l face.”
Prin urmare, schimbarea de comportament a câtorva săteni cred că a fost motivată la început de interese financiare. Bineînțeles, în timp, ei au avut și altfel de beneficii, de exemplu Marcu a învățat a face lese mai bine decât preotul. Iar încet-încet gospodăriile s-au înfrumusețat și îmbogățit toate după modelul dat de preot.
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactați cu încredere. Așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista dumneavoastră de favorite!