"Făt frumos cu părul de aur" este o poveste din folclorul românesc, culeasă de Petre Ispirescu, și publicată în Țăranul român în 1862
. Povestea despre Făt-Frumos, un copil din flori al unei fete de împărat, ce a fost părăsit de mamă și lăsat în voia sorții
. Calul cu Făt-Frumos strică toată grădina, și când văzu că veselia lui făcuse pagubă, descălică, se îmbrăcă cu hainele sale de argat și începu a călătări
De-a lungul călătoriei, Făt-Frumos întâlnește diverse personaje, cum ar fi:
Un șoare de neamț, care îl recunoa și îl adăposte într-o stau de neamț, oferindu-i îmbrăcări și hrana
O șarică de fete de zi, care îl recunoa și îl adăposte într-o stau de fete, oferindu-i îmbrăcări și hrana
O fată de țară, care îl recunoa și îl adăposte într-o stau de țară, oferindu-i îmbrăcări și hrana
.
În final, Făt-Frumos ajunge într-o stau de leșe, unde este recunos de un șoare de leșe și adăpost într-o stau de leșe, care îl îngrijeste și îl dăruie să se întâlnească cu mama sa, prin intermediul unui șoare de neamț
. Povestea încheiază cu o melodie de bucurie și o lecție despre frățe și loialitate
