Mo Oaspeții primăverii In fund, pe cer albastru, în zarea depărtată, Na răsărit, sub soare, un negru punct s-arată. E cocostarcul tainic, în lume călător, Al primăverii dulce, iubit prevestitor. El vine, se înalță, în cercuri line zboară Şi, repede ca gândul, la cuibu-i se coboară; lar copilașii veseli, cu pieptul dezgolit, Aleargă, sar în cale-i şi-i zic:,,Bine-ai sosit!" In aer ciocârlia, pe casă rândunele, Pe crengile pădurii un roi de păsărele Cu-o lungă ciripire la soare se-ncălzesc Şi pe deasupra bălții nagâții se-nvârtesc. Ah! lată primăvara cu sânu-i de verdeață! În lume-i veselie, amor, sperare, viață, Şi cerul, şi pământul preschimbă sărutări Prin raze aurite şi vesele cântări! Vasile Alecsandr
Vă mulțumim pentru vizita pe site-ul nostru dedicat Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau nevoie de ajutor, vă rugăm să ne contactați cu încredere. Așteptăm cu drag să reveniți și nu uitați să ne salvați în lista dumneavoastră de favorite!