străin; căci mila Domnului! unde mănâncă doi mai poate mânca și al treilea. - Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului Călătorul străin, flămând cum era, nemaiașteptând multă poftire, se așază jos lângă cei doi, şi încep a mânca cu toții pâne goală și a be apă rece din fântână, căci altă După ce-au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă, din udătură nu aveau... întâmplare, celui ce avusese trei pâni, zicând: dat de mâncare la nevoie; veți cinsti mai încolo câte un pahar de vin sau veţi face cu - Primiți, vă rog, oameni buni, această mică mulțămită de la mine, pentru că mi-aţi banii ce veți pofti. Nu sunt vrednic să vă mulțămesc de binele ce mi-ați făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram [...] -Aşadar, dumitale ți se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pâne ai avut de întrecut, și aceasta ca și cum ai fi avut-o de vânzare, deoarece ați primit bani de l oaspetele dumneavoastră. Iar tovarăşul dumitale i se cuvin patru lei, fiindcă patru bucăt de pâne a avut de întrecut. Acum, dară, fă bine de înapoiește un leu tovarăşului dumitale (Ion Creangă, Cinci pân - 1. Subliniază complementele indirecte din textul dat.​