Citiți, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. ,,După pacea de la Kuciuk-Kainargi (1774) [...] problema orientală se complică în funcţie de noile desfăşurări
militare. Imperiul rus şi monarhia austriacă manifestă în continuare tendințe expansioniste [...]. Întâlnirea Ecaterinei a
II-a cu Iosif al II-lea [...] deschide calea unei viitoare antante antiotomane. [...] Ecaterina a II-a propune crearea unui
stat între cele trei mari imperii sub numele de Dacia, format din Moldova şi Ţara Românească, cu un suveran de religie
creştină ortodoxă. Statul urma să fie independent, fără a putea să fie încorporat de Rusia sau Austria. [...] În realitate,
cele două imperii continuă să aibă pe mai departe propriile interese față de Imperiul Otoman, astfel că alianţa austro-
rusă facilitează expansiunea Rusiei. [...] Războiul izbucnit în 1787 [...] a oferit un nou prilej fortelor locale să participe
la lupta împotriva stăpânirii otomane şi totodată diplomaţiei europene să-şi manifeste interesul faţă de Principate.
Proiectul regatului dacic şi tendinţa Austriei de stăpânire efectivă a teritoriilor ocupate au readus în discuție statutul
internațional al Ţării Româneşti şi Moldovei. [...] Astfel, declinul militar otoman şi intervenția puterilor europene în
raporturile turco-române crează un cadru larg de manifestare pentru mişcarea de emancipare naţională."
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
B. ,,În şirul războaielor ruso-turce [...], războiul din anii 1828-1829 a avut consecinţele cele mai importante pentru
evoluţia societății româneşti. Tratatul de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829) cuprindea un articol şi un act separat
relativ la Principatele dunărene, care reafirma şi consolida autonomia lor administrativă [...]. Potrivit tratatului de la
Adrianopol, până la achitarea despăgubirilor de război ce urmau a fi plătite de Imperiul Otoman, Moldova şi Ţara
Românească urmau să rămână sub ocupația rusă. [...] Administrația rusă a avut drept obiectiv să consolideze
condominiul ruso-turc, instituit asupra Principatelor şi să pregătească anexarea lor de către Rusia. Câştigarea simpatiei
populatiei şi, în primul rând, a clasei politice trebuia asigurată printr-o politică luminată, de reforme, care să contribuie,
prin modernizare, la progresul societăţii moldo-muntene. [...] Regulamentele organice au îndeplinit funcţia unei
constituţii şi, în pofida unor vestigii ale medievalităţii şi a consacrării poziţiei predominante a marii boierimi, ele au
contribuit la modernizarea, în ansamblu, a societăţii româneşti.
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiți actul semnat în 1774, menţionat în sursa A.
2. Precizaţi actele cu rol de constituție, precizate în sursa B.
3. Menţionaţi cele două Principate Române precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B.
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că Principatele ajung sub ocupație rusă în urma
războiului ruso-otoman.
5. Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informaţii (cauză, respectiv efect).
6. Prezentaţi două fapte istorice interne din prima jumătate a secolului al XIX-lea cu consecinţe asupra evoluţiei
Principatelor.
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni ale Rusiei în Principate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.