👤

dat. ,,Pe valea Siretului, casele cu acoperişuri de omăt tuguiat sfredel m. Peste livezile ninse, dealuri sure se suie unele peste altele pa gură şi cu creste de argint. Bordeiul pădurarului îşi scoate din troiene ogeacul¹ strâmb şi a ându-se greu pe uşă, o arătare ciudată." ogeac (corect: hogeag) - s.n. (reg.) coş de fum al unei case; horn. Atribute exprimate prin substantive Atril​