De făcut caracterizarea personajului.
Nici nu se oprise trenul, că Olguța și sărise iute de
pe scară, [...] cum sărea şi dimineața din pat pe covoraş.
- Vai, Olguța! vrei să mă îmbolnăveşti? țipă
doamna Deleanu, alergând spre ea. [...]
În urma Olguței se coborâră bagajele, [...] apoi dom-
nul Deleanu [...]; după el, cu mişcări liniştite şi ochi
mari [...]. privind şi respirând vacanţa, Monica.
Îți pare bine că ai venit la noi, Monica? o întâm-
pină doamna Deleanu, luând-o în brațe [...].
Da.
Pălăria de pai, cu boruri rotunde şi panglică nea-
gră, [...] ii alunecă pe spate, atârnându-i de gât. Doam-
na Deleanu surâse părului descoperit: era auriu [...].
Pfuuu! izbucni Olguța, dând cu ochii de Dănuţ.
Şopti ceva la urechea Monicăi.
-Pfuuu! pufniră amândouă.
Deşteptat din posomorală şi uitare, Dănuţ o măsură
pieziş pe sora lui. [...]
Între timp, doamna Deleanu se urcase în trăsură.
- Bine, da' cu mine nu vine nimeni?
-Eu, tante Alice, se oferi Monica. [...]
Picioarele Monicăi nu ajungeau până la podeaua
trăsurii; atârnau. Totuşi, nu şi le legăna. [...] Şi mâi-
nile Monicăi pluteau liniştite pe genunchii împreunați.
Numai vârfurile degetelor se ridicau uneori... şi iar se
lăsau, şi iar tresăreau de emoţie...
[...] Monica avea abia zece ani şi purtase de trei ori
haina de doliu, pe care copilăria ei o îmbrăcase acum
pentru ultima oară, fiindcă de acum înainte nu mai
avea pe nimeni.... Rochia neagră, pentru moartea buni-
cii, i-o făcuse doamna Deleanu...
- Monica, ce culoare îți place ție mai mult?
Ochii fetiței priviră grav pe doamna Deleanu,
Prinzând privirea îndreptată asupra rochiței de doliu,
îşi plecă genele negre pe ochii de miere brună. [...]
Lacrimi mari fi alunecară de-a lungul fetei... Mânu-
tele ei strânseră rochița ca pe o păpuşă primejduită.
- Pui mic, pui mic, n-am vrut să te supăr!
li luă capul mâhnit pe genunchi, pentru a-i mur-
mura descântecul cu vorbe dulci, inventat pentru
durerile copiilor şi-ale îndrăgostiților. [...]
- lartă-mă tante Alice, n-am să mai fac!... Îmi place
albastrul, şopti Monica. [...]
Drumul de foșnete şi de miresme ducea spre cerul
apropiat cu părul auriu, cu obrajii palizi, cu cozile
pe spate, cu mâinile împreunate - pe Monica.
Ionel Teodoreanu, La Medeleni, volumul.